Cât valorează, de fapt, un cetățean?
Un cetățean nu poate fi evaluat exclusiv prin prisma contribuției sale fiscale. În România, statul investește considerabil în fiecare individ: educația unui cetățean până la finalizarea studiilor universitare costă în medie 24.000 euro (9.600 euro pentru ciclul primar, 6.400 euro pentru liceu și aproximativ 8.000 euro pentru facultate). Pe parcursul vieții active, un absolvent de studii superioare returnează societății aproximativ 152.900 euro prin taxe și contribuții. Emigrarea acestuia înseamnă pierderea acestor investiții și beneficii potențiale.
Exodul creierelor – O realitate economică și socială
Potrivit datelor Eurostat (2023), România este țara din UE cu cea mai mare rată de emigrare, aproximativ 19,8% din populație locuind permanent în străinătate. În ultimii 20 de ani, peste 3,5 milioane de români au ales să trăiască în afara granițelor. Raportul Băncii Mondiale din 2022 subliniază că această migrație generează pierderi anuale de aproximativ 7 miliarde de euro.
Structura costurilor educaționale în România este clară:
Educația primară (8 clase): aproximativ 9.600 euro per elev
Educația secundară (liceu): circa 6.400 euro per elev
Educația universitară: aproximativ 8.000 euro per student
Remiterile financiare vs. pierderile cauzate de emigrare
Românii din diaspora contribuie anual prin remiteri financiare. Conform Băncii Naționale a României (2024), în 2023 s-au trimis în țară aproximativ 5 miliarde de euro. Deși semnificativă, suma este cu 2 miliarde de euro mai mică decât pierderile cauzate de exodul cetățenilor educați. Mai mult, aceste remiteri financiare scad progresiv, pe măsură ce emigranții își pierd legăturile familiale din România.
Politica – factor-cheie în decizia de a emigra
Un motiv major al emigrării îl reprezintă climatul politic intern. În ultimii ani, calitatea reprezentanților politici a scăzut vizibil. Nivelul de educație și profesionalism al acestora pare să fi fost înlocuit treptat cu aroganță și superficialitate. Discursul politic s-a degradat semnificativ, iar limbajul elevat și respectul pentru onoare aproape au dispărut. Scene de agresivitate verbală și chiar fizică din Parlamentul României au întărit percepția publicului despre corupție endemică și lipsa unei perspective clare pentru viitor.
Dispariția aproape totală a meritocrației și alianța dintre partide opuse ideologic, menită mai degrabă să monopolizeze puterea decât să promoveze reforme necesare, sporesc sentimentul de incertitudine și frustrare în rândul populației.
Ruperea emoțională de România și influența asupra comportamentului electoral
În încercarea de a se integra în țările adoptive, emigranții tind să se distanțeze emoțional de România. Totuși, ei rămân conectați indirect prin familie și prieteni rămași în țară. Din cauza accesului limitat și emoțional la informații obiective, emigranții dezvoltă o percepție distorsionată despre realitățile din România, fiind predispuși la un comportament electoral bazat pe emoție și pe informații fragmentate.
Costurile sociale ascunse ale emigrării
Impactul emigrării este resimțit puternic la nivel social și moral. Conform UNICEF România (2023), peste 75.000 de copii au rămas acasă fără unul sau ambii părinți, ceea ce generează probleme emoționale severe. De asemenea, multe comunități rurale sunt afectate de depopulare, terenuri agricole abandonate și infrastructură degradată.
Frustrarea emigranților reveniți acasă
În trecut, revenirea emigranților era asociată succesului financiar. Astăzi, această imagine s-a schimbat drastic din cauza îmbunătățirii condițiilor economice interne. Emigranții care se întorc în România realizează că statutul lor economic nu mai este superior celui al vecinilor, generând sentimente de frustrare și încurajând votul antisistem.
România – Context democratic și european
Cu toate provocările, România rămâne o democrație funcțională, membră NATO și UE. Parlamentul a fost ales democratic în 2024, iar alegerea prezidențială din mai 2025 se va desfășura democratic. România beneficiază deja de peste 100 de miliarde de euro din fonduri nerambursabile ale UE (Profit.ro, 2025). Totuși, o statistică recentă arată că doar 30% dintre români au citit cel puțin o carte în ultimul an, plasând țara pe ultimul loc în Europa la acest capitol.
Soluții pentru o Românie prosperă
Este esențial să se ia măsuri clare și concrete pentru a stopa pierderile economice și sociale:
Creșterea investițiilor în educație și sănătate la cel puțin 6% din PIB, conform recomandărilor europene.
Oferirea de stimulente fiscale și financiare românilor care aleg să revină acasă.
Investiții masive în infrastructură, educație continuă, cercetare și dezvoltare.
O reformă profundă și reală a clasei politice, bazată pe meritocrație și valori morale clare.
Concluzie – Educația, cheia schimbării
România trebuie să accepte urgent că cea mai valoroasă resursă a unei națiuni sunt cetățenii săi. Cel mai mare eșec din ultimul deceniu a fost lipsa unei reforme coerente și profunde în educație. Imaginați-vă schimbările puternice ce ar fi putut fi realizate în ultimii zece ani, chiar și „pas cu pas”. Astăzi, mai mult ca oricând, este esențial ca România să își recunoască cetățenii drept cea mai valoroasă resursă și să investească strategic în dezvoltarea lor – aceasta fiind cheia unui viitor prosper și stabil.
Lăsând clasa politică deoparte deși cred ca aceasta este ținta în articol, este vorba despre cum ne comportam noi ca și profesioniști, aici trebuie lucrat puțin. În dorința mea de a reveni și contribui pentru România, am dat de aceeași mentalitate 'de japca' lăsată în urmă acum 10 ani. Noi trebuie să ne schimbam, iar ceilalți voi trebui să se adapteze
ReplyDeleteSchimbarea începe mereu din interiorul nostru!
Delete