În România, există o relație aproape mistică între prețul combustibilului și prețul tuturor celorlalte lucruri. Motorina mai urcă cu un leu, iar dintr-odată se scumpește roșia, țeava, punga, găleata, șurubul, detergentul și, probabil, la nevoie, și aerul condiționat de pe Marte. Explicația vine de obicei gravă, aproape religioasă: transportul, dom’le . Numai că, atunci când pui calculatorul lângă tragedie, tragedia se supără. Hai să luăm un exemplu simplu. Un camion greu, încărcat serios, pe 300 de kilometri. Ca să nu fim acuzați că idealizăm industria, nici măcar nu folosim cifrele bune din testele recente, unde capetele tractor moderne au coborât pe la 21–29 l/100 km. Luăm o ipoteză mai grasă, mai românească și mai generoasă cu lamentația: 35 l/100 km . Asta înseamnă 105 litri pentru 300 km. Dacă motorina se scumpește cu 1 leu/litru , costul suplimentar al cursei este 105 lei . Atât. Nu 1.050. Nu 10.500. O sută și cinci lei.