O viață dedicată slujirii
Născut sub numele de Francesco Leone în Florența, Italia, în anul 1936, viitorul papă a crescut într-o familie modestă. A urmat seminarul teologic de la Roma, unde a fost remarcat pentru inteligența sa sclipitoare și pentru implicarea în problemele sociale ale vremii. După hirotonirea sa ca preot în 1960, a lucrat în cartierele sărace ale Romei, promovând inițiative sociale și programe de educație pentru copii defavorizați.
A fost numit episcop în 1988 și cardinal în 1997, perioadă în care s-a remarcat prin spiritul său reformator și viziunea deschisă asupra modernizării Bisericii. A fost ales papă în conclavul din 2008, într-un moment de criză profundă, după scandaluri legate de abuzurile din interiorul clerului și scăderea încrederii publice în instituția Vaticanului.
Reformator al Bisericii
Pontificatul său a fost marcat de o amplă agendă de reforme. Una dintre cele mai semnificative a fost transparentizarea finanțelor Vaticanului. Sub conducerea lui Ioan Paul al IV-lea, Banca Vaticanului a fost supusă unui audit internațional, iar rezultatele au fost făcute publice — o premieră în istoria modernă a Bisericii.
Tot el a lansat inițiativa „Biserica în dialog”, o platformă menită să promoveze relații interreligioase cu Islamul, Iudaismul și religiile orientale. A călătorit în peste 100 de țări, pledând pentru pace, echitate socială și protecția mediului, subliniind constant că „credința fără fapte este moartă”.
Un alt punct central al pontificatului său a fost rolul femeii în Biserică. Deși nu a mers până la deschiderea spre preoția feminină, a înființat Consiliul Papal pentru Femei, iar în 2018 a numit prima femeie la conducerea unui dicaster (minister) din Curia Romană.
Un papă al oamenilor
Ioan Paul al IV-lea a fost adesea numit „papa celor marginalizați”. A lansat programe globale de sprijin pentru refugiați, a criticat dur capitalismul sălbatic și a susținut reforma socială în țările în curs de dezvoltare. Predicile sale, transmise în direct în întreaga lume, aveau adesea un caracter emoțional, dar și profund intelectual.
A fost, de asemenea, un susținător fervent al științei, recunoscând evoluția drept compatibilă cu credința și deschizând Biserica către bioetică, cercetare genetică și inteligență artificială, atâta vreme cât acestea respectă demnitatea umană.
Reacții și doliu global
După anunțul morții, lideri religioși și politici din întreaga lume au transmis mesaje de condoleanțe. Patriarhul ecumenic al Constantinopolului l-a descris drept „un pod între lumi”, iar secretarul general al ONU a remarcat „contribuția sa unică la pace și cooperare internațională”.
În Piața Sfântul Petru, zeci de mii de credincioși s-au adunat pentru a aprinde lumânări și a se ruga. Ceremonia de înmormântare va avea loc vineri, fiind așteptate delegații din peste 150 de state.
Comments
Post a Comment